Xenon Observer

OZN,HAARP sau vocea Apocalipsei?

OZN,HAARP sau vocea Apocalipsei? Sunete ciudate se aud în toate colţurile lumii.

În SUA, Canada şi Europa s-au auzit în ultima vreme sunete bizare pentru care nu există explicaţie. Vibraţii puternice, zgomote, ţipete. Toate acestea i-au dus pe oameni cu gândul la fenomenul OZN.

Să fie oare glasul apocalipsei? Aşa sună moartea tuturor, pieirea? Sunetele ciudate auzite peste tot în lume sunt înfiorătoare încât numai când le asculţi în filmările realizate de alţii ai impresia că ţi se face pielea de găină.

În Alberta, Canada, nişte tăietori de lemne au auzit nişte sunete puternice, de parcă deasupra lor ar fi zburat avioane, dar nu au văzut nimic şi sunetele au continuat să se audă, fără a avea vreo explicaţie.

În Mexic s-au auzit sunete înfiorătoare ce i-au speriat pe oamenii care credeau că vine sfârşitul lumii şi sunt în prag de apocalipsă. Parcă ar fi intrat brusc într-un film de groază, în care sunt bântuiţi de oameni-robot, de fantome sau de extratereştri.

În Cehia, la fel, s-au auzit zgomote ciudate, care parcă îţi îngheţau sufletul şi sângele în vene.

ÎnAustralia, la fel s-au auzit sunete metalice foarte puternice, iar cei care au fost martorii ciudatului eveniment au văzut şi lumini puternice pe cer, trăgând concluzia că sunt atacaţi de extratereştri.

Acestea sunt doar patru exemple din zecile de cazuri înregistrate anul acesta pe întreaga planetă.

Parerea mea este ca aceste fenomene sunt datorita vandalismului cu care este folosit sistemul HAARP.Spun asta pentru ca oficialii care ar trebui sa iasa cu ceva explicatii nu o fac datorita faptului ca abuzeaza de acest sistem.Fenomenul ma intereseaza mult si sunt bine informat de aceea nu va speriati de nici-o apocalipsa, este o simpla joaca iresponsabila cu acest sistem(parerea mea).De aceea am sa va expun argumentele mele mai jos.

In 1983 Brooks Agnew, expert in tomografia Pamantului, folosind doar 30W energie, realiza tomografii ale scoartei terestre si descoperea zacaminte petrolifere si de gaze in diferite zone ale lumii.  Acuratete, 100% !

HAARP foloseste …un miliard de wati, cu care bombardeaza ionosfera, pentru “experimente” ! Imaginati-va corzile unui pian, corespunzand straturilor scoartei terestre. Fiecare strat are propria sa frecventa specifica de rezonanta. Se emit fascicole de unde radio in pamant. Cand acestea sunt reflectate inapoi, ele apar cu frecventa specifica a straturilor prin care trec. Asa se poate citi: acestea sunt zacaminte de gaze, sau acesta e zacamant de petrol si asa cu numai 30W energie, se poate identifica fiecare frecventa specifica. Daca faci asta cu … 1 miliard de wati, intreaga scoarta se va cutremura, incat se va putea provoca un …cutremur !

Mai departe, Benjamin Fulford, relateaza o discutie a sa cu fostul  ministrul de finante al Japoniei, Takanaka, intrebandu-l pe acesta, de ce a renuntat la controlul sistemului financiar japonez, cedandu-l unui grup oligarhic de afaceristi americani si europeni! El si trimisul sau special au spus ca au facut asta, pentru ca Japonia a fost amenintata cu o “masina de provocat cutremure” Mai mult decat atat, politia i-a transmis apoi lui Benjamin Fulford – care nu crezuse in asemenea posibilitate, ca din cauza ca acesta a facut publica aceasta stire, orasul Nigata va fi lovit de un cutremur! (In fapt, represaliile erau datorita divulgarii de catre ministrul Tanaka, a acestor amenintari! NT) Nigata este si locul unde se afla o centrala nucleara japoneza! Doua zile mai tarziu, cel mai mare reactor nuclear al Japoniei, cel din Nigata, a fost centrul a doua seisme consecutive, ambele de 6,8 magnitudine !

Asa a inceput Benjamin Fulford sa investigheze mai atent relatia dintre HAARP si cutremure si a aflat ca daca se trimite un fascicol de microunde de 1miliard de wati in ionosfera, acesta va impinge ionosfera in acel loc in sus… apoi aceasta ca o membrana elastica va raspunde coborand spre pamant, iar felul in care va vibra, poate provoca cutremure! Este exact la fel ca atunci cand poti sparge un pahar, emitand un sunet de rezonanta de o anumita intensitate! Aceeasi masina (microunde emise de HAARP) poate incalzi panza de apa freatica, pentru a provoca cutremure! Prin acelasi procedeu, daca pui 1 miliard de Wati intr-o furtuna tropicala, poti s-o faci mult mai puternica si chiar sa-i schimbi directia de deplasare ! Asa s-a putut crea uraganul care a lovit Myanmar, tzunami care a lovit Indonezia si cutremurul care a lovit China!

Dupa cutremurul care a lovit Nigata, un membru al yakuza, ramura familiei Inagaoa, i-a spus ca “seful lor cel mare”, este acum George Bush Sr.  si l-au invitat (pe Benjamin) la o “reuniune  UFO”, unde i-au aratat un video (cel cu avionul si globul de plasma din videoclip NT) in care era provocat un glob incandescent de plasma ce putea fi provocat de un fascicol dirijat de microunde de ..1miliard de wati, precum HAARP! Atunci Benjamin “a prezis” ca vor vor fi “nori colorati”  in locul din China, inaintea cutremurului (Sichuan NT)! Iar un satelit Taiwanez a constatat o “prabusire” de 50%  a energiei electrice a ionosferei deasupra zonei de cutremur, adica exact ceea ce face HAARP, care impinge ionosfera in sus si apoi aceasta revine in jos cu o cadere de 50%! Asa ca se pare ca, criminalii iresponsabili, care conduc guvernul americii, ameninta in mod curent oamenii cu cutremure! De asemenea, controlul climei, este o arma prin manipularea fluxurilor electrice si curentilor de aer ce dicteaza clima! CCC – comanda, comunicatie, control – in timp de razboi se doreste blocarea si interceptarea comunicatiilor inamicului si securizarea propriilor comunicatii. Semnalele emise in ELF -frecvente extrem de joase, pot fi generate de HAARP si receptionate oriunde in lume, fiind folosite pentru tomografia penetranta  a Pamantului  descoperindu-se astfel pozitia oricarui submarin sau baze subterane.

Ideea de baza a HAARP este generarea de fascicule de electroni si accelerarea acestora pe liniile de camp electro-magnetic naturale ale Pamantului, pana aproape de viteza luminii care sa formeze astfel o carapace, care nu numai ca blocheaza comunicatiile in intreaga lume, dar poate distruge in plin zbor rachete care coboara din spatiu! Procedeul consta in crearea unei gauri in ionosfera, cu diametrul de 30Km, si a  unei zone de plasma incandescenta prin care orice ar trece: rachete, avioane, etc, ar fi distruse! O astfel zona in care s-ar crea o gaura in ionosfera, deasupra unei zone  suprapopulate dintr-o tara inamica, ar provova iradierea de catre radiatia solara a zonei respective, care nu ar mai fi astfel protejata !

Cam asa se face politica in ziua de azi! Poate incepem sa “avem banuieli” despre multe acte care ni s-au parut aberante sau in contradictie cu interesul national, al multor guverne, inclusiv si pe la noi! Daca Japonia, China au patit-o ………..

scurta descriere a PROGRAMULUI HAARP

SURSA:

Pentru public, HAARP se prezintă ca un program de cercetare ce are ca scop modificarea ionosferei în vederea îmbunătăţirii comunicaţiilor.

Unele documente ale armatei americane arată lucrurile mult mai clar: HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei în folosul Departamentului de Apărare”.

ˆ dr. Nick Begich, Jeane Manning

Technonet este o formă de protest realizată prin intermediul căilor informaţionale din anii ’90. De exemplu, grupuri tot mai variate de bărbaţi şi femei din toată lumea folosesc internetul (conceput iniţial de către armata americană ca mijloc de transfer şi schimb de informaţii la care să nu aibă nimeni altcineva acces) pentru a atrage atenţia asupra unui proiect militar suspect din Alaska. În prezent aceşti oameni activi prin intermediul internetului, emailurilor şi faxurilor, străpung secretele Ministerului Apărării S.U.A., folosind chiar sistemul guvernului.

Partea tipărită a protestului a fost iniţiată atunci când Dennis Specht, un activist împotriva programelor de înarmare nucleară care locuia pe atunci în Alaska, a trimis o ştire către NEXUS, cu privire la HAARP – Programul de Cercetare Aurorală Activă de Înaltă Frecvenţă (High-frequency Active Auroral Research Program). Nick Begich, un activist politic din Alaska şi cercetător ştiinţific la Anchorage, a luat apoi legătura cu Patrick şi Gael Crystal Flanagan, care se autodescriu ca „preoţi ai tehnologiei” şi care locuiau în Sedona, Arizona. Aceştia i-au recomandat lui Begich să citească revista australiană, iar acesta a fost surprins să găsească un număr din NEXUS în oraşul său natal. Imediat s-a dus la bibliotecă să verifice documentele citate în articol.

Acea cercetare l-a făcut să scrie câteva articole şi cartea numită Angels Don ‘t Play this HAARP: Advances in Tesla Technology („Îngerii nu cântă la această harpă: Progrese în tehnologia Tesla”), o lucrare de 230 de pagini cu informaţii detaliate despre acest proiect abuziv. Articolul care urmează va prezenta doar ideile principale ale acestei cărţi. În ciuda cercetării extinse (350 de note de subsol), aceasta este în esenţă povestea unor oameni obişnuiţi care şi-au asumat o provocare extraordinară.

HAARP FIERBE ATMOSFERA SUPERIOARĂ

HAARP va bombarda atmosfera superioară cu un fascicul electromagnetic focalizat şi dirijabil, fiind în esenţă un model avansat de „încălzitor ionosferic”. (Ionosfera este sfera încărcată electric care înconjoară atmosfera superioară a Pământului. Ea se întinde de la 65 km până la 644 km distanţă deasupra suprafeţei Pământului.)

Într-o formulare simplificată, dispozitivul utilizat în cadrul HAARP este un radiotelescop inversat: antenele trimit semnale în loc să le primească. HAARP este testul făcut unei tehnologii ce foloseşte fascicule de unde radio extrem de puternice care încălzesc unele zone ale ionosferei, pentru a le împinge în sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate către Pământ, penetrând totul – cu sau fără viaţă. Publicitatea făcută lui HAARP dă impresia că este vorba despre un proiect academic ce are ca scop modificarea ionosferei în vederea îmbunătăţirii comunicaţiilor. Cu toate acestea, unele documente ale armatei americane arată lucrurile mult mai clar: HAARP are scopul de a descoperi metode de „exploatare a ionosferei în folosul Departamentului de Apărăre”. Comunicarea cu submarinele este doar unul dintre aceste scopuri.

Comunicatele de presă şi alte informări din partea armatei cu privire la HAARP minimalizează continuu efectele sale. Materialele publicitare insistă asupra faptului că proiectul HAARP nu diferă de alte sisteme de încălzire a ionosferei care operează fără efecte nocive în toată lumea, în locaţii precum Arecibo, în Puerto Rico, Tromso, în Norvegia, precum şi în fosta Uniune Sovietică. Cu toate acestea, un document guvernamental din 1990 indică faptul că bombardarea cu energie prin unde de radiofrecvenţă (RF) va induce activităţi nenaturale în ionosferă:

…pentru undele de înaltă frecvenţă de cea mai mare putere, disponibile în Occident, instabilităţile studiate în mod obişnuit se apropie de punctul maxim de capacitate de disipare a energiei, dincolo de care procesele plasmatice o vor „lua razna” până la atingerea următorului factor limitativ“.

Dacă armata, în colaborare cu Universitatea Fairbanks din Alaska, poate arăta că această nouă tehnologie gen „Războiul stelelor” condusă de la sol este funcţională şi sigură, ambele au de câştigat. Armata obţine un scut protector relativ ieftin, iar universitatea se poate lăuda cu cea mai spectaculoasă manipulare geofizică de la exploziile în atmosferă ale bombelor nucleare până în prezent. Dacă testarea va avea succes, vor dispune apoi de megaproiectele militare ale viitorului şi vor avea la dispoziţie pieţe uriaşe pentru gazele naturale din Alaska. Dacă luăm în considerare celelalte brevete bazate pe munca unui fizician din Texas, Bernard Eastlund, devine limpede modul în care armata intenţionează să folosească transmiţătorul HAARP. Acestea fac şi mai puţin credibile dezminţirile guvernului. Armata ştie cum intenţionează să folosească această tehnologie şi a specificat clar acest lucru în documentele sale. Ea a indus intenţionat publicul în eroare folosindu-se de exprimări sofisticate, înşelătorie şi dezinformare făţişă.

Armata spune că sistemul HAARP este capabil:

–  să confere armatei un instrument pentru a înlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor atmosferice termonucleare (care au fost luate în calcul de armată ca opţiuni viabile, cel puţin până în anul 1986);

–  să înlocuiască printr-o tehnologie nouă şi compactă uriaşul sistem de comunicare submarină prin frecvenţe extrem de joase care operează în Michigan şi Wisconsin;

–  să fie folosit pentru a înlocui sistemul de radare cu rază de acţiune până dincolo de orizont (sistem care fusese plănuit cândva pentru actuala locaţie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil şi mai precis;

–  să ofere o modalitate de distrugere a comunicaţiilor pe o arie extrem de largă, menţinând în acelaşi timp în funcţiune propriul sistem de comunicaţii al armatei;

–  să ofere o tomografie de penetrare a Pământului pe suprafeţe întinse, care combinată cu abilităţile de procesare a computerelor EMASS şi Cray, ar face posibilă verificarea multor puncte ale tratatelor de pace şi nonproliferare a armamentului nuclear;

–  să fie o unealtă de cercetare geofizică pentru identificarea depozitelor de petrol, gaze şi minerale pe suprafeţe mari;

–  să fie folosit pentru a detecta avioane care zboară la înălţime mică şi proiectile teleghidate, făcând astfel ca orice altă tehnologie să fie depăşită.

Posibilităţile de mai sus pot părea o idee excelentă tuturor celor care cred într-un sistem de apărare puternic şi celor interesaţi de reducerea costurilor. Cu toate acestea, modalităţile de întrebuinţare posibile, pe care dosarele referitoare la HAARP nu le explică şi care nu pot fi găsite decât în dosarele aviaţiei americane, a armatei şi a marinei, precum şi în dosarele altor agenţii federale, sunt alarmante. Mai mult decât atât, efectele folosirii abuzive ale acestor nivele de intensitate în scutul nostru natural – ionosfera – pot fi catastrofale, după părerea unor oameni de ştiinţă.

Doi locuitori din Alaska au spus lucrurilor pe nume. Clare Zickuhr, fondator al mişcării NO HAARP, declară: „Armata intenţionează să dea o lovitură puternică ionosferei şi apoi să vadă ce se întâmplă.

Armata a uitat să spună populaţiei că nu ştie prea clar ce se va întâmpla, dar un articol de ştiinţă de la Penn State se laudă cu această incertitudine. Ştiinţă masculină? Proiectul HAARP foloseşte cele mai înalte nivele de energie manipulate vreodată, în ceea ce Begich şi Manning numesc „jucării noi pentru băieţii mari”. Este un experiment efectuat pe cer, pentru a afla lucruri necunoscute încă. Oameni de ştiinţă independenţi le-au spus lui Begich şi Manning că o bombă atmosferică de tipul HAARP, cu efectele sale neprevăzute, ar putea fi un act de vandalism global.

ISTORIA PROGRAMULUI HAARP

Brevetele descrise mai jos constituie pachetul de idei controlat iniţial de ARCO Power Techonlogies Incorporated (APTI), o sucursală a companiei Atlantic Richfield, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. APTI a fost contractorul care a construit locaţia HAARP. În iunie 1994, ARCO a vândut acest subproiect, brevetele şi contractul pentru a doua fază a construcţiei lui E-Systems.

E-Systems este unul dintre cei mai mari contractori de servicii de informaţii din lume, lucrând pentru CIA, organizaţii din apărare şi din alte domenii. 1,8 miliarde de dolari din cifra anuală realizată de companie provin din vânzări către aceste organizaţii. 800 de milioane de dolari sunt atribuiţi unor proiecte secrete – atât de secrete încât nici măcar Congresul Statelor Unite nu este informat despre modul de utilizare a acestor bani.

Brevetul american al lui Bernard J. Eastlund cu numărul 4.686.605: „Metoda şi aparatura pentru alterarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera şi/sau magnetosfera Pământului“, a fost etichetat ca secret timp de un an.
Contractul HAARP a fost cumpărat de la E-Systems de către Raytheon, unul dintre cei mai mari contractori de apărare din lume. În 1994, Raytheon s-a clasat pe locul 42 în topul celor mai de succes 500 de companii. Raytheon are mii de brevete, unele dintre acestea fiind valoroase pentru proiectul HAARP. Douăsprezece dintre aceste brevete constituie coloana vertebrală a lui HAARP, iar acum acestea sunt îngropate printre miile de brevete deţinute de Raytheon.

Încălzitorul ionosferic Eastlund este diferit: radiaţia frecvenţei radio este concentrată şi focalizată într-un punct din ionosferă. Se trimite astfel în ionosferă o cantitate de energie de o cantitate fără precendent. Dispozitivul Eastlund ar permite o concentrare de energie de 1 Watt/cm3, comparativ cu alte dispozitive capabile să producă doar o milionime de Watt.

Această diferenţă uriaşă poate înălţa şi modifica ionosfera pentru a obţine efectele futuriste descrise în brevet. Conform brevetului, activitatea lui Nikola Tesla de la începutul anilor 1900 a stat la baza acestei cercetări.

Ce avantaj i-ar aduce această tenologie lui ARCO, proprietarul brevetelor? ARCO ar putea obţine profituri enorme prin transmiterea fără fir a energiei electrice, de la centrala elecrică la consumator.

Un timp, cercetătorii HAARP nu au putut demonstra că acesta a fost unul dintre scopurile intenţionate pentru HAARP. În aprilie 1995, Begich a găsit totuşi alte brevete, care aveau legătură cu o listă de „personal cheie” pentru APTI. Unele dintre aceste noi brevete APTI erau într-adevăr legate de un sistem de transmisie fără fir a energiei electrice.

Brevetul lui Eastlund spunea că tehnologia poate bruia sau deturna complet sistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor şi proiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a răspândi unde electromagnetice de diverse frecvenţe pe suprafeţe întinse ale Pământului şi de a controla schimbările acestor unde face posibilă întreruperea comunicaţiilor pe uscat, pe mare şi în aer. În brevet se afirmă:

Astfel, această invenţie oferă capacitatea de a plasa cantităţi fără precedent de energie în atmosfera Pământului în locaţii strategice şi de a menţine nivelul influxului acesteia, în special dacă se foloseşte o pulsaţie aleatorie, într-o manieră mult mai precisă şi mult mai controlată decât tot ce s-a realizat până în prezent, în special prin detonarea de dispozitive nucleare de diferite mărimi, la diferite altitudini…

…este posibilă nu doar interferenţa cu comunicaţiile unei terţe părţi, ci şi folosirea unuia sau mai multor astfel de fascicule care să realizeze o reţea de comunicaţii chiar dacă restul comunicaţiilor mondiale sunt scoase din funcţie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a distruge comunicaţiile altora, poate fi folosit în acelaşi timp de către cel care cunoaşte această invenţie ca o reţea de comunicaţii proprii.

… zone mari din atmosferă pot fi înălţate la altitudini neaşteptat de mari astfel încât proiectilele să întâlnească forţe de frecare neluate în calcul, ceea ce le poate distruge…

Controlul vremii este posibil, spre exemplu, prin modificarea tiparului vânturilor din atmosfera superioară …

… pot avea loc modificări moleculare ale atmosferei astfel încât să se obţină efecte pozitive asupra mediului. Pe lângă schimbarea propriu-zisă a compoziţiei moleculare a unei regiuni atmosferice, poate fi mărită concentraţia unei anumite molecule sau a anumitor molecule. De exemplu, concentraţiile de ozon, azot, etc. din atmosferă, pot fi mărite artificial...”

Begich a mai descoperit încă alte 11 brevete APTI. Acestea indică cum se pot realiza „explozii de puterea celor nucleare fără emisie de radiaţii“, sisteme de fascicule de energie, radare cu rază de acţiune până dincolo de orizont, sisteme de detectare a proiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromagnetice produse de arme termonucleare şi alte trucuri gen „Războiul stelelor”. Această multitudine de brevete se află la baza sistemului de luptă HAARP.

Cercetarea legată de acest proiect, realizată de Begich şi de Manning, a dus la descoperirea unor scheme bizare. De exemplu, documente ale Aviaţiei Militare Americane au relevat că a fost dezvoltat un sistem de manipulare şi alterare a proceselor mentale umane prin folosirea radiaţiei pulsatorii de radiofrecvenţă (în genul lui HAARP) asupra unor zone geografice mari. Cele mai cutremurătoare date despre această tehnologie provin din însemnările lui Zbigniew Brzezinski (fost consilier pe probleme de securitate naţională al Preşedintelui Carter) şi ale lui J. F. MacDonald (consilier ştiinţific al Preşedintelui Johnson şi profesor la catedra de geofizică a UCLA), care au scris despre folosirea emiţătorilor de fascicule puternice de energie în războiul geofizic şi climatic. Documentele indică modul în care pot fi cauzate aceste efecte, pe lângă celelalte efecte negative asupra sănătăţii şi gândirii umane.

Posibilităţile de afectare a gândirii de către HAARP sunt extrem de îngrijorătoare. Mai mult de 40 de pagini ale cărţii, cu zeci de note de subsol, consemnează munca unor profesori de la Harvard, strategi militari şi oameni de ştiinţă în timp ce dezvoltau şi testau această utilizare a tehnologiei electromagnetice. Una dintre aceste lucrări provine, de exemplu, de la Crucea Roşie din Geneva. Ea indică chiar şi frecvenţele la care pot apărea aceste efecte – aceleaşi frecvenţe care pot fi emise de HAARP.

Următoarea declaraţie a fost făcută în urmă cu peste 25 de ani, într-o carte scrisă de Brzezinski, pe când era profesor la Universitatea Columbia:

Strategii politici sunt tentaţi să exploateze cercetările asupra creierului şi comportamentului uman. Geofizicianul Gordon J. F. MacDonald – specialist în probleme de război – spune că atacuri bine sincronizate, realizate cu electroni excitaţi artificial «pot duce la un set de oscilaţii care să aibă efecte puternice asupra anumitor zone ale Pământului… Se poate dezvolta astfel un sistem care să afecteze grav activitatea cerebrală a unor populaţii foarte mari din zonele alese pe o perioadă lungă…» Indiferent cât de deranjantă poate fi ideea de a folosi mediul înconjurător pentru manipularea comportamentului în interese naţionale, tehnologia care să permită astfel de întrebuinţări va fi probabil dezvoltată în următoarele câteva decenii.

Aşa cum geofizicienii din trecut au prezis progresele actuale, încearcă oare managerii programului HAARP să ne transmită viziunea lor? Geofizicienii au recunoscut că prin adăugarea de energie în mediul nostru înconjurător se pot obţine efecte puternice. Totuşi, omenirea a adăugat deja mediului cantităţi substanţiale de energie electromagnetică, fără a şti care este masa critică. Cartea lui Begich şi Manning ridică multe întrebări. Oare aceste adăugări nu au avut nici un efect sau există o cantitate cumulativă de la care stricăciunile sunt ireversibile? Este HAARP încă un pas al unei călătorii fără întoarcere? Ne aflăm oare pe punctul de a ne îmbarca într-un experiment energetic ce va elibera alţi demoni din cutia Pandorei?

Încă din 1970, Zbigniew Brzezinski a prezis că va apărea gradat „o societate mai controlată şi mai direcţionată”, societate legată direct de tehnologie. Această societate va fi dominată de o elită care îi va impresiona pe alegători prin cunoştinţe ştiinţifice „superioare”. Angels Don ‘t Play This HAARP îl citează în continuare pe Brzezinski:

Lipsită de constrângerile valorilor liberale tradiţionale, această elită nu va ezita să îşi atingă ţelurile politice prin folosirea unor tehnologii de ultimă oră care permit influenţarea comportamentului public şi menţinerea societăţii sub control şi observaţie strictă. Avântul tehnico-ştiinţific se va alimenta apoi din situaţia pe care o exploatează.

Această previziune s-a dovedit corectă. Astăzi apar noi instrumente pentru „elită”, iar tentaţia de a le folosi creşte constant. Legile care permit folosirea lor au fost deja create. Cum ar putea fi transformate Statele Unite, bucăţică cu bucăţică, în tehno-societatea controlată prezisă? Printre „treptele” la care se aştepta Brzezinski se aflau crizele sociale de durată şi manipularea mass-mediei pentru a câştiga încrederea publicului.

Într-un alt document guvernamental, Aviaţia Militară Americană susţine că:

Aplicaţiile potenţiale ale câmpurilor electromagnetice artificiale sunt foarte largi şi pot fi folosite în situaţii militare şi semi-militare… Printre întrebuinţările potenţiale sunt incluse lupta cu grupurile teroriste, controlul mulţimii, controlul spargerii sistemelor de securitate al instalaţiilor militare şi tehnici anti-personal în războiul tactic. În toate aceste cazuri, sistemele electromagnetice ar fi folosite pentru a produce distrugeri fiziologice uşoare sau grave, distorsionări ale percepţiilor şi dezorientare.

În plus, capacitatea de funcţionare a indivizilor ar putea fi degradată într-o asemenea măsură încât să devină inapţi pentru luptă.

Un alt avantaj al sistemelor electromagnetice este acela că un singur sistem poate acoperi zone mari. Ele sunt silenţioase, iar măsurile de combatere a lor sunt greu de dezvoltat.     Un   ultim   domeniu   în   care   radiaţiile electromagnetice se pot dovedi valoroase este cel al amplificării capacităţilor paranormale ale indivizilor.

Aceste comentarii se referă oare la utilizări deja dezvoltate într-o anumită măsură? Autorul raportului guvernamental face referire la un document mai vechi al Aviaţiei Militare, cu privire la folosirea radiaţiei cu frecvenţe radio în situaţii de luptă. (Begich şi Manning fac aici observaţia că HAARP este cel mai adaptabil şi mai mare transmiţător de radiaţie cu frecvenţe radio din lume.)

În rapoartele Congresului se vorbeşte de utilizarea sistemului HAARP pentru penetrarea Pământului prin semnale reflectate de ionosferă. Aceste semnale vor fi folosite pentru a privi în interiorul planetei până la o adâncime de mulţi

kilometri, în scopul de a localiza depozite de muniţii, minerale şi tuneluri subterane. De exemplu, numai în anul 1996, senatul S.U.A. a alocat 15 milioane de dolari exclusiv pentru dezvoltarea acestei capacităţi: tomografierea Pământului. Problema constă în faptul că frecvenţa necesară pentru radiaţiile de penetrare a Pământului se află în gama care provoacă alterări ale funcţiilor mentale umane. Ea ar putea avea efecte profunde şi asupra migraţiei peştilor şi animalelor sălbatice, migraţie care se bazează pe câmpuri energetice neperturbate pentru parcurgerea traseelor fireşti.

De parcă pulsurile electromagnetice din cer şi distrugerea capacităţilor mentale nu ar fi de ajuns, Eastlund s-a lăudat că încălzitorul ionosferic de mare putere ar putea controla vremea. Begich şi Manning au scos la lumină documente guvernamentale care indică faptul că armata deţine tehnologia de control al vremii.

Dacă sistemul HAARP ar fi construit pentru a funcţiona la capacitate deplină, el ar putea induce schimbarea climei unei întregi emisfere. Dacă un guvern face experimente cu tiparele climatice globale, ceea ce este perturbat într-o anumită zonă ne afectează pe toţi. Lucrarea Angels Don’t Play This HAARP explică un principiu aflat la baza unora dintre invenţiile lui Nikola Tesla – rezonanţa – care influenţează sistemele planetei.

BULE DE PARTICULE ELECTRICE

În cartea Angels Don’t Play This HAARP sunt incluse şi interviuri cu oameni de ştiinţă independenţi, precum dr. Elizabeth Rauscher. Ea are o carieră vastă şi impresionantă în domeniul fizicii marilor energii şi a publicat materiale în reviste ştiinţifice de prestigiu, precum şi cărţi. Dr. Rauscher afirmă despre programul HAARP: „Veţi pompa cantităţi imense de energie într-o configuraţie moleculară extrem de delicată ce alcătuieşte structura multistratificată pe care o numim ionosferă.” Ea explică faptul că ionosfera este predispusă la reacţii catalitice: dacă se modifică o mică parte, se poate produce o schimbare majoră în ionosferă.

Pentru a descrie ionosfera ca pe un un sistem cu un echilibru delicat, dr. Rauscher a comparat-o cu o bulă sferică de săpun ce înconjoară atmosfera Pământului, cu vârtejuri pe suprafaţa bulei. Ea prezice că bula se va sparge dacă se va face o gaură destul de mare în suprafaţa sa.

 FELIEREAIONOSFEREI

Dr. Daniel Winter, fizician din Waynesville, Carolina de Nord, afirmă că emisiile de înaltă frecvenţă ale sistemului HAARP se pot cupla cu pulsurile cu lungime mare de undă (cu frecvenţe joase sau extrem de joase) pe care reţeaua magnetică a Pământului le foloseşte pentru a distribui informaţie sub formă de vibraţii pentru a sincroniza dansul vieţii în biosferă.

Winter numeşte această acţiune geomagnetică „fluxul sanguin informaţional al Pământului” şi susţine că este foarte probabil ca asocierea dintre frecvenţele înalte ale sistemului HAARP şi frecvenţele naturale extrem de joase să declanşeze efecte secundare nebănuite.

David Yarrow din Albany, New York, este cercetător specializat în electronică. El descrie posibilele interacţiuni dintre radiaţiile HAARP cu ionosfera şi reţeaua magnetică a Pământului:

HAARP nu va „găuri” ionosfera. Aceasta e o subestimare periculoasă a ceea ce va face fasciculul gigantic cu putere măsurată în gigawaţi emis de HAARP.

Pământul se roteşte şi faţă de straturile electrice fine ale „iono-sferelor” ce protejează suprafaţa Pământului de radiaţia solară intensă, incluzând şi furtunile de particule încărcate din vântul solar. Rotaţia Pământului în jurul axei sale face ca HAARP – printr-o rafală care poate dura ceva mai mult de câteva minute – să taie o felie din ionosferă ca un cuţit cu microunde. Acesta nu produce o gaură, ci o incizie mare.

TRĂGÂND CU BRUTALITATE DE CORZILE HARPEI

Al doilea concept: Pe măsură ce Pământul se roteşte, HAARP va tăia de-a lungul fluxului geomagnetic… o formă toroidală din benzi magnetice asemănătoare meridianelor. Poate că HAARP nu va „tăia” aceste benzi din stratul magnetic protector al Gaiei, dar le va bombarda pe toate acestea cu impulsuri dizarmonioase, brutale, de înaltă frecvenţă. Aceste impulsuri zgomotoase vor face să vibreze liniile de flux geomagnetic, vibraţiile propagându-se prin toată reţeaua geomagnetică.

Imaginea care îţi vine în minte este aceea a unui păianjen aşezat pe plasa lui. Aterizează o insectă, iar vibraţiile pânzei semnalează păianjenului prada. HAARP va fi ca un deget artificial din microunde care, dacă nu va reuşi să rupă plasa, măcar o va zgândări, trimiţând semnale derutante.

Efectele acestei interferenţe cu simfoniile harpei geomagnetice a Gaiei nu sunt cunoscute şi cred că nici nu au fost luate în calcul. Chiar dacă aceste efecte au fost luate în considerare, intenţia [programului HAARP] este să înveţe să exploateze orice tip de efecte, şi nu să cânte în armonie cu simfoniile globale.

Printre alţi cercetători citaţi se numără şi Paul Schaefer din Kansas City. Acesta este licenţiat în electrotehnică şi a construit arme nucleare timp de patru ani. „Majoritatea teoriilor în care savanţii ne-au învăţat să credem par să se prăbuşească” spune el. El vorbeşte despre dezechilibre provocate deja de  epoca industrială şi atomică, în special de iradierea mediului înconjurător cu particule mici, de mare viteză, „ca nişte titireze minuscule”. Nivelul nenatural de mişcare a particulelor de energii înalte din atmosferă şi din centurile de radiaţii care înconjoară Pământul este răspunzător de schimbarea vremii, conform acestui model care înfăţişează o planetă Pământ ce îşi descarcă excesul de căldură şi îşi recapătă echilibrul prin cutremure şi activitate vulcanică.

UN PĂMÂNT CUPRINS DE FEBRĂ

Starea energetică anormală a Pământului şi a atmosferei sale poate fi comparată cu o baterie de maşină supraîncărcată, cu fluxul normal de energie blocat, rezultatul fiind puncte fierbinţi, arcuri electrice, crăpături fizice şi turbulenţă generală în timp ce energia blocată încearcă să iasă.

Într-o a doua analogie, Schaefer spune:

În afara de cazul în care dorim moartea planetei noastre, trebuie să oprim producerea de particule instabile ce generează febra Pământului. O prima prioritate în prevenirea acestui dezastru ar fi închiderea tuturor centralelor nucleare şi stoparea testelor cu arme atomice, a războiului electronic şi a «Războiului stelelor».”

Între timp, armata îşi construieşte cel mai mare încălzitor ionosferic de până acum, pentru a crea în mod deliberat şi mai multe instabilităţi în stratul uriaş de plasmă – ionosfera – şi pentru a ridica nivelul energetic al particulelor încărcate electric din ea.

PLOAIA ELECTRONICĂ

Armata a publicat documente legate de „precipitaţiile” de electroni din magnetosferă (centurile exterioare de particule încărcate electric ce se întind spre polii magnetici ai Pământului), cauzate de undele electromagnetice de frecvenţă foarte joasă create de om:

Aceste precipitaţii de particule pot să producă o ionizare secundară, să emită raze X şi să cauzeze perturbaţii semnificative în ionosfera inferioară.

Doi specialişti în radiodifuziune de la Universitatea Stanford oferă dovezi asupra modului în care tehnologia poate afecta cerul prin intermediul undelor create pe Pământ. Aceştia au arătat că undele radio de frecvenţă foarte joasă pot face magnetosfera să vibreze şi particulele de mare energie să se reverse în atmosfera Pământului. Prin pornirea sau oprirea emisiei radio, poate fi oprită revărsarea acestor particule.

CONTROLUL VREMII

Avalanşele de energie declanşate de astfel de unde radio ne pot izbi în plin. Acţiunea lor sugerează că tehnicienii pot controla vremea la nivel global prin trimiterea unor „semnale” relativ reduse în centurile Van Allen (centurile de radiaţii din jurul Pământului). Efectele de rezonanţă Tesla pot astfel controla cantităţi enorme de energie prin intermediul unor semnale de dirijare mici.

Cartea scrisă de Begich şi Manning ridică întrebarea dacă această cunoaştere va fi folosită de către savanţii implicaţi în ştiinţa războiului sau de către cei specializaţi în biosferă.

Armata a lucrat timp de 20 de ani la metodele războiului climatic, pe care le numesc eufemistic „modificarea vremii”. Tehnologia de provocare a ploii, de exemplu, a fost testată de câteva ori în Vietnam. Ministerul Apărării S.U.A. a oferit exemple de studii de manipulare a fulgerelor şi a uraganelor prin proiectele Skyfire şi Stormfury.

S-au avut în vedere tehnologii complicate care să producă efecte pe scară mare. Angels Don ‘t Play This HAARP citează un expert care afirmă că armata a studiat atât laserele cât şi substanţele chimice care ar putea deteriora stratul de ozon aflat deasupra unui inamic.

Studierea căilor de a provoca şi detecta cutremure a reprezentat în urmă cu zeci de ani o parte din proiectul Prime Argus. Finanţarea acestui proiect a fost acordată de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA, acum cu acronimul ARPA).

În 1994 Aviaţia Militară a Statelor Unite şi-a făcut public planul Spacecast 2020 care include controlul vremii. Oamenii de ştiinţă au făcut experimente de manipulare a vremii încă din anii ’40, dar cu toate acestea în Spacecast 2020 se făcea observaţia că „folosirea tehnicilor de modificare a mediului pentru a distruge sau produce pagube unui alt stat [este] interzisă“. Afirmând acest lucru, Aviaţia Militară pretindea că progresul tehnologiilor „impune o re­examinare a acestei teme delicate şi riscante“.

PATRUZECI DE ANI DE BOMBARDARE A CERULUI?

În 1958, consilierul şef al Casei Albe pe teme legate de modificarea vremii, căpitanul Howard T. Orville, a afirmat că Ministerul Apărării S.U.A. studia „moduri de manipulare a sarcinilor electrice ale Pământului şi cerului, şi deci de influenţare a vremii, prin folosirea unui fascicul electronic pentru ionizarea sau deionizarea atmosferei deasupra unei suprafeţe date“. În 1966, profesorul Gordon J. F. MacDonald era director adjunct al Institutului de Geofizică şi Fizică Planetară de la Universitatea din Los Angeles, membru al Comitetului de Consiliere Ştiinţifică a Preşedintelui şi membru al Consiliului Prezidenţial pentru Calitatea Mediului. El a publicat lucrări cu privire la folosirea tehnologiilor de control al mediului în scopuri militare. MacDonald a făcut un comentariu revelator:

Cheia     unui     război geofizic constă în identificarea instabilităţilor mediului astfel încât prin adăugarea unei cantităţi mici de energie să se elibereze cantităţi mult mai mari de energie.

MacDonald, savant de renume mondial, avea mai multe idei de folosire a mediului ca pe un sistem de armament şi a contribuit la ceea ce era un vis pentru acea vreme. El nu glumea când şi-a scris capitolul „Cum să distrugem mediul” din cartea Unless Peace Comes. În acel capitol, el descria cum se pot folosi manipularea vremii, modificarea climei, topirea sau dislocarea calotelor polare, tehnicile de diminuare a stratului ozonului, ingineria cutremurelor, controlul valurilor oceanice şi manipularea undelor cerebrale prin folosirea câmpurilor energetice ale planetei.

El a spus, de asemenea, că aceste tipuri de arme vor fi dezvoltate şi că, atunci când vor fi folosite, vor fi practic nedetectabile de către victime. Este oare HAARP acea armă? Intenţia armatei de a realiza controlul mediului este bine documentată.

Sesiunile subcomitetelor Congresului S.U.A. cu privire la Mediu Internaţional şi Oceane, au cercetat ce a întreprins armata în domeniul modificărilor climei la începutul anilor ’70. „Rezultatul a fost o imagine uimitoare a cercetării avansate şi a experimentelor realizate de către Ministerul Apărării în privinţa căilor de dirijare a mediului în scopuri militare“, declară un autor citat în Angels Don’t Play This HAARP.

Dezvăluirea secretelor i-a surprins pe legislatori. Legislatorii de azi ar mai fi oare surprinşi de investigarea tehnologiei de vârf în manipularea electromagnetică? Ei ar putea realiza că tehnologiile dezvoltate prin experimentele HAARP din Alaska se ridică la înălţimea viziunii lui Gordon MacDonald, pentru că savanţii de elită descriu vremea globală nu doar ca presiune a aerului şi sisteme termice ci şi ca pe un sistem electric.

IMPULS MIC, EFECT MARE

HAARP bombardează ionosfera acolo unde ea este relativ instabilă. Un aspect care nu trebuie uitat este acela că ionosfera este un scut electric activ care protejează planeta de bombardamentul constant cu particule cu energie ridicată din spaţiu.

Această plasmă conductoare, împreună cu câmpul magnetic al Pământului, captează plasma electrică din spaţiu şi o împiedică să ajungă direct la suprafaţa terestră, afirmă Charles Yost de la Dynamic Systems, Leicester, Carolina de Nord: „Dacă ionosfera este profund afectată, atmosfera de dedesubt este şi ea afectată.”

Un alt om de ştiinţă a afirmat într-un interviu că există o conexiune electrică foarte puternică între ionosferă şi partea din atmosferă unde se formează vremea – atmosfera inferioară. Un efect electric creat de om – rezonanţa armonică în reţeaua electrică – produce căderea particulelor încărcate electric din centurile de radiaţie Van Allen, iar ionii care cad creează cristale de gheaţă (care duc la formarea norilor de ploaie).

Ce face HAARP? Energia lansată în sus de un încălzitor ionosferic nu e mare prin comparaţie cu totalul energiei din ionosferă, dar documentele HAARP recunosc că pot fi eliberate în ionosferă cantităţi de mii de ori mai mari de energie decât cele luate în calcul până acum. La fel ca în cazul „cheii războiului geofizic” a lui MacDonald, efectele „nonliniare” (descrise în literatura cu privire la încălzitorul ionosferic) înseamnă un impuls iniţial mic şi un efect mare.

Astrofizicianul Adam Trombly i-a spus lui Manning că modelul folosit de acupunctură este un mod de a reprezenta efectul pe care pulsaţia cu o putere de ordinul mai multor gigawaţi îl poate avea asupra ionosferei. Dacă HAARP loveşte anumite puncte, acele zone ale ionosferei pot reacţiona în moduri surprinzătoare.

Încălzitori ionosferici mai mici, cum e cel de la Arecibo, sunt plasaţi sub zone relativ liniştite ale ionosferei, în comparaţie cu mişcările accentuate ale ionosferei din preajma polilor magnetici ai Pământului. Acest lucru adaugă încă o necunoscută la problema HAARP: atmosfera superioară plină de neprevăzut şi mult mai animată din preajma Polului Nord.

Cei care fac experimente cu HAARP nu îi impresionează pe locuitorii plini de bun simţ ai Alaskăi, precum Barbara Zickuhr, care spune: „Sunt ca nişte copii care găsesc un urs adormit şi se joacă împungându-l în fund cu un băţ ascuţit pentru a vedea ce se întâmplă.

AR PUTEA SCURTCIRCUITA PĂMÂNTUL?

Pământul ca sistem electric sferic, este un model acceptat în toată lumea. Experimentatorii care urmăresc să creeze legături electrice artificiale între părţile acestui sistem nu iau probabil în calcul posibilele consecinţe. Motoarele şi generatoarele electrice pot fi destabilizate atunci când le sunt afectate circuitele. Ar putea activităţile umane să cauzeze o schimbare semnificativă în circuitul electric al planetei sau în câmpul său electric? O lucrare din revista Science se ocupă cu ionizarea creată de om din material radioactiv, dar poate că acest subiect poate fi studiat şi din punctul de vedere al sistemelor de tip HAARP:

,,[…] în timp ce schimbările în câmpul electric al Pământului rezultate în urma unei explozii solare ce modulează conductivitatea pot avea un efect greu de detectat asupra meteorologiei, situaţia poate fi diferită atunci când schimbările în câmpul electric sunt cauzate de ionizarea artificială… ”

Meteorologia este desigur studiul atmosferei şi al vremii. Ionizarea apare atunci când o cantitate mare de energie este transmisă forţat atomilor, provocând îndepărtarea electronilor din atomi. Particulele încărcate electric rezultate sunt strâns legate de HAARP. „O singură examinare a vremii ar trebui să ne indice că am apucat-o pe o cale greşită” spune Paul Schaefer, discutând despre tehnologiile de tip HAARP.

Angels Don’t Play This HAARP: Advances in Tesla Technology este o carte care vorbeşte despre planurile armatei de a manipula un bun care aparţine întregii lumi: ionosfera.

Aroganţa guvernului Statelor Unite în această privinţă nu este fără precedent. Testele exploziilor nucleare atmosferice au scopuri similare. China şi Franţa au dat de curând o întrebuinţare distructivă banilor contribuabililor, efectuând teste de explozii nucleare subterane. Recent s-a raportat că guvernul S.U.A. a cheltuit 3.000 de miliarde de dolari cu programul său nuclear de la începutul acestuia în anii 1940. Câte descoperiri ar fi putut fi făcute în ştiinţa vieţii cu toţi banii cheltuiţi pentru moarte?

Begich, Manning, Roderick şi alţii cred că democraţiile trebuie fundamentate pe transparenţă şi deschidere – nu pe secrete ce înconjoară ştiinţa militară. Cunoaşterea folosită în dezvoltarea de arme revoluţionare ar putea fi folosită pentru vindecarea şi ajutorarea rasei umane. Pentru că sunt folosite pentru crearea de noi arme, descoperirile sunt considerate secrete şi sunt cenzurate. Atunci când ele apar ca urmare a muncii unor savanţi independenţi, ideile noi sunt marginalizate şi ridiculizate, în timp ce laboratoarele de cercetare ale armatei continuă să construiască noi maşinării pentru câmpurile de luptă.

Cartea lui Manning şi Begich dă totuşi speranţă că Goliatul militar-industrial-academic-birocratic poate fi afectat de puterea unită a unor indivizi hotărâţi şi a presei alternative.

A deveni informat este primul pas către a deveni puternic.

January 22, 2012 - Posted by | blogareala | , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: